M-au priponit si cerul si pamantul,
M-au priponit
poruncile rebele,
M-au priponit
si visurile mele,
M-au priponit
izbanda si cuvantul.
Strivit am fost
de ganduri si ispite,
Strivit am fost
de vremuri si de zi,
Iar cand am fost strivit
de umbra fetzei tale,
ca un ateu cu lacrimi de otel,
m-am ridicat rapus de suparare
si ti-am raspuns: aici raman doar Eu.
Plangeam in taina amaruie,
Plangeam si dragostea ce-o am,
Fata de tine plang si-acuma cu durere,
Caci te iubesc de tot, iubita mea!
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu